Valori crescute: hipercatabolism proteic, alimentaţie excesivă în proteine, mielom multiplu, boala lanţurilor grele, creşteri relative prin hemoconecentraţie şi deshidratare, (vărsături, diaree, transpiraţii abundente), după administrare de medicamente care cresc sinteza de proteine. Valori scăzute – deficit de aport proteic (inaniţie, subnutriţie, vărsături), tulburări de digestie şi absorbţie, boli hepatice, hepatită, ciroză (duc la scăderea sintezei albuminelor), pierderi de proteine în hemoragii, arsuri, boli de rinichi glomerulonefrită, sindrom nefrotic), hemodiluţie prin consum exagerat de lichide apare o scădere relativă, în stări care produc un consum mare de proteine: boli febrile, hiperfuncţia glandei tiroide.